In Marea Britanie au inceput sa se simta consecintele unei legi din 2005, care permite declasificarea dosarelor donatorilor de sperma, la cererea mamei sau copilului. Bancile de sperma si-au epuizat rezervele, iar donatorii  refuza sa mai vina la centrele de profil. Criza afecteaza familiile care isi doresc copii, dar au probleme cu spermatogeneza.

Mii de cupluri din Marea Britanie apeleaza la inseminare artificiala sau la fecundare in vitro, multe fiind dispuse sa faca "turism medical" pentru a-si rezolva problema in zone cu o legislatie favorabila. Inca patru tari europene si Noua Zeelanda au introdus legi care deschid arhivele centrelor de reproducere umana asistata, iar o eventuala decizie a justitiei americane intr-un caz de acest fel ar putea deveni lege in SUA.

In Romania, pachetul de legi ale reformei sanitare acopera si transplantul, reglementand favorabil atat donarea de sperma, cat si reproducerea asistata.

Sperma, produs de transplant
"Sperma donata sau embrionii rezultati in vitro sunt considerate produse pentru transplant, ne-a declarat dr. Victor Zota, director executiv al Agentiei Nationale de Transplant. Banca de sperma are obligatia sa pastreze fisa donatorului 30 de ani, pastrand confidentialitatea. Daca donatorul descopera ca are o boala genetica, are obligatia sa anunte centrul, dar identitatea sa ramane necunoscuta".

Prima banca de sperma din Romania functioneaza la Spitalul "Panait Sarbu" din Bucuresti, al carui Centru de reproducere umana asistata are cele mai bune rezultate. "Avem circa o suta de donatori, ne-a declarat dr. Anca Vasilescu, care nu sunt recompensati cu bani, dar obtin un set complet de analize, care altfel i-ar costa aproape 2 milioane de lei. Dupa ce realizam cateva donari, ii scoatem de pe liste. In ultima vreme, rezultatele centrului au atras si cupluri din strainatate, in special romani din diaspora, dar si italieni. Sa nu uitam ca primul nascut din banca noastra de sperma este un baietel venit pe lume in 2000, in Chisinau". Fisele mentioneaza doar caracteristicile fizice si psihice ale donatorului, astfel incat beneficiarii transplantului sa poata alege.

Inseminarea cea mai ieftina din Europa
Inseminarea artificiala presupune introducerea spermei din "banca", folosind un cateter special, in uter. Costul este de 200 RON, la stat, si 400 de euro, in privat. Fertilizarea artificiala se face in vitro, dupa prelevarea ovocitului, iar embrionul rezultat este implantat in uter. Costurile, ca si rata de esec, sunt mai mari: 2.000-3.000 euro.

Castigurile, in caz ca vor veni mai multe cupluri straine pentru "fertilizare", sunt mai ales de imagine, promovand medicii din tara. Cele mai profitabile servicii medicale oferite cetatenilor din alte tari sunt operatiile estetice, tratamentele stomatologice sau interventiile chirurgicale minim invazive. Nici macar criza de sperma din Europa nu va aduce castiguri care sa salveze fabrici nerentabile, asa cum propuneau, acum cativa ani, muncitorii de la ARO.

Sange din placenta, depus la o "banca" din Slovacia
"Pana in prezent, nicio institutie din Romania nu a solicitat autorizatie de export a unui embrion sau a spermei congelate, ne-a declarat dr. Zota, insa am aprobat exportul de celule recoltate din cordonul ombilical, pentru Slovacia. Acolo, mamele pot conserva, intr-o banca de sange, celule stem, recoltate la nastere, pentru un eventual transplant de maduva, necesar peste zeci de ani, daca fiul sau fiica lor are leucemie." Stocarea celulelor stem recoltate la nastere este la moda peste tot in lume.

Parintii pun de-o parte sange din cordonul ombilical, pentru ca doar astfel se pot recolta celule susa, avand capacitatea de a se transforma in diverse tesuturi si chiar organe. Firma care recolteaza celulele stem este localizata in Cluj, percepand 890 euro pentru recoltare si 15 euro plus TVA pentru fiecare an de depozitare in Slovacia.