Incepand cu anul 1990, vanzarea obiectelor de arta - tablouri, sculpturi, bijuterii, argintarie, portelanuri, ceasuri si pendule, icoane pe sticla, mobilier vechi, covoare etc. - s-a mutat din fostele consignatii, unde stateau alaturi de blugi, cafea, tigari de lux, whisky si alte produse confiscate de la contrabandisti, in nou-infiintatele case de licitatii. La inceput, afacerile acestora au mers destul de bine, atat cererea, cat si oferta de obiecte de arta fiind destul de consistente. "Inca nu incepuse marea privatizare, oamenii vedeau in obiectele de arta un plasament bun al banilor, asa ca, deja, de la a doua sau la a treia licitatie pe care am organizat-o am inceput sa obtinem profit" - marturiseste Mihail Papagheorghiu, de la Casa Alis. Actionarii societatii comerciale "Casa Alis" sunt cateva persoane fizice care au avut curajul sa se lanseze in aceasta afacere, inca din 1990. "La inceput ne-am constituit pe baza Decretului 54, apoi ne-am transformat in SRL, cu acelasi obiect de activitate" - povesteste Papagheorghiu. Autenticitatea obiectelor de arta, cat si pretul de pornire a licitatiei sunt stabilite de evaluatori, specializati pentru fiecare domeniu in parte (pictura, bijuterii, mobilier etc.). Veniturile casei de licitatie provin din comisionul perceput pentru vanzarea lucrarilor. "Comisionul nostru, incluzand toate taxele actuale, care nu sunt putine - TVA, taxa patrimoniu, taxa culturala, drepturi de autor etc. - este de 16,5 la suta din pretul final la care este adjudecat obiectul de arta" - declara Mihail Papagheorghiu. Cu toate acestea, si cumparatorul mai plateste unele taxe, precum cea de patrimoniu, taxa culturala si timbrul pentru artele plastice. Pe masura ce afacerea s-a dezvoltat, si numarul personalului casei de licitatii a crescut. "La inceput eram doar cei 8 actionari si un expert, iar azi avem circa 30 de persoane care lucreaza la Casa Alis" - ne spune interlocutorul nostru. Cei mai buni ani au fost 1995-1996, cand atat oferta, cat si cererea de obiecte de arta erau consistente. "Din 1996 incoace, evolutia este sinuoasa, intre timp au aparut alte oportunitati de investitii, precum privatizarea societatilor comerciale, tranzactiile cu actiuni sau fondurile de investitii" - spune Papagheorghiu. In momentul de fata, in cadrul unei licitatii se vand obiecte in valoare totala de circa 1-1,3 miliarde lei. Oferta a devenit mare la obiectele de calitate si valoare mai reduse, iar cererea este pentru obiecte foarte valoroase si din ce in ce mai greu de gasit, mai exact, din ce in ce mai rar scoase la vanzare. Casa Alis are si o adresa pe internet (www.alis.ro), dar ofertele din strainatate sunt, deocamdata, destul de putine. Recordul absolut al vanzarilor acestei case de licitatii a fost stabilit in anul 2001, cand tabloul lui Nicolae Grigorescu "Ciobanas" a fost adjudecat cu 1,5 miliarde lei, echivalentul a 50.505 dolari (pretul de pornire a licitatiei a fost de 507,87 milioane lei). De altfel, intr-un top al celor mai mari preturi inregistrate, din primele 10 locuri, 7 sunt detinute de lucrari ale lui Nicolae Grigorescu, celelalte fiind ocupate de Ioan Andreescu ("Cap de tarancuta" - vandut cu 44.444 dolari), Stefan Luchian ("Galbenele" - 29.030 dolari) si Nicolae Tonitza ("Chip de copil" - 20.430 dolari).