Mare parte dintre dascalii romani ar trebui sa-si schimbe mentalitatea, pentru a forma adulti competenti. La absolvirea a opt clase, elevii romani ar trebui sa stie sa comunice corect in limba materna, sa lege o conversatie intr-o limba straina, sa stie sa foloseasca computerul, sa aplice in viata reala notiuni abstracte de matematica sau tehnologie si, la fel de important, sa aiba spirit civic, sa stie sa relationeze in societate si „sa manifeste sensibilitate culturala”. Cu alte cuvinte, sa fie pregatiti pentru viata. Teoretic, acest lucru este posibil, intrucat toate aceste„competente- cheie” au fost introduse de ani buni in programa scolara.
Au ramas insa doar pe hartie. In lipsa unor manuale adecvate si a unei programe „aerisite”, mare parte dintre dascali nici macar nu au incercat sa le puna in practica.

Au pastrat aceleasi metode de predare, aplicate „cu succes” acum 20 de ani: dicteaza pagini intregi si apoi scot elevul la tabla. Cu ce raman, in final, elevii? Cu mai nimic. Iar de aici si pana la un viitor adult care se zbate in mediocritate mai e doar un pas.

O arata si ultimul raport al Societatii Academice Romane (SAR), potrivit caruia, sistemul educational romanesc ocupa ultimele locuri la nivel mondial in ceea ce priveste competitivitatea. Cat despre solutii: mentalitatea profesorilor trebuie schimbata, stiintele exacte trebuie corelate, iar competentele in dreptate spre latura practica.


STIINTELE SI SCOALA

Cum sa folosesti formulele de matematica si fizica in viata reala

Potrivit recomandarilor Parlamentului European, doua dintre cele mai importante competente pe care elevii trebuie sa le aiba la finalul gimnaziului si al liceului sunt cea de matematica si cea elementara in stiinte si tehnologie.

Practic, la sfarsitul fiecarui an scolar, elevii ar trebui sa poata aplica in viata de zi cu zi cunostintele teoretice dobandite la aceste obiecte de studiu (sa stie sa compare suma inscrisa pe facturile de utilitati cu consumul real, sa stie sa calculeze cat parchet le e necesar pentru o camera a locuintei, sa stie ce arie are terenul cultivat de bunicul...).

La noi insa situatia nu sta deloc asa, iar motivele sunt subliniate si in raportul SAR: „Diferitele reforme de la noi, incepute spre sfarsitul secolului XIX, s-au facut, mai intai, sub influenta manualelor franceze; a doua mare influenta este cea sovietica. Acestea au condus la o crestere a abstractizarii si formalizarii”.

Unii dascali, greu de adaptat

Iar diferenta dintre ceea ce i se cere unui elev roman si compe tentele inscrise in cataloagele altor tari este enorma. „La noi, spre exemplu, dupa capitolul «Numere reale», un elev trebuie sa stie sa reprezinte numerele reale pe axa numerelor, sa identifice numerele reale in exercitii si probleme, sa stie sa utilizeze formule de calcul prescurtat”, explica Tina Galatchi, profesoara de matematica la Scoala nr. 88 din Capitala.

Adica, se vorbeste tot de notiuni abstracte pe care profesorul e obligat sa stie sa le „traduca” elevilor. De felul in care preda cadrul didactic depinde, practic, cu cat ramane scolarul la finalul unui an. Asta pentru ca, spre deosebire de alte state - unde profesorilor li se indica cu exactitate cum sa noteze competenta unui elev, in functie de nivelul de invatare -, la noi nu se face vorbire nicaieri de asa ceva.

„Ce anume trebuie sa stie un elev roman de nota 5, ce competente minime ar trebui sa aiba unul de nota 6? Nu se stie (...). Totul e lasat la aprecierea dascalului. Evaluarea ar trebui sa mearga mana in mana cu a bilitatile, astfel ca notarea sa fie unitara si sa se diminueze gradul de subiectivism in notare”, crede profesoara.

Desi aceste lucruri nu sunt strict prevazute in vreun capitol de lege, dascalul este de parere ca ele pot fi totusi aplicate de profesori care ar trebui doar sa-si schimbe mentalitatea si modul de predare.

„La finalul fiecarui capitol, elevul trebuie sa-si fi insusit anumite competente in functie de lectiile predate. Eu am lucrat intotdeauna dupa aceste competente la clasa, chiar si fara sa stiu ca asa se numesc. A rezolva o problema de matematica nu tine doar de probleme rezolvate cu diverse formule, ci de o aplicare practica a cunostintelor de la ore. E doar o chestiune de viziune a profesorului la clasa. Unui profesor care are metodele lui in vechite ii va fi insa greu sa se schimbe”, conchide Tina Galatchi.

Corelarea materiilor

Cat despre programa, dascalul considera ca ar trebui sa se faca o corelare intre lectiile de matematica si cele de fizica, biologie sau chimie.

„La fizica, elevii fac, de e xe m plu, planul inclinat cu functii trigonometrice, inainte sa le invete la matematica. E clar ca acesti copii sunt in ceata, si profesorul de fizica nu e vinovat ca nu are cum sa le explice (...). In plus, nici corelarea cu liceul nu s-a facut, astfel ca la gimnaziu s-au mai scos din lectii, iar la liceu le sunt cerute tocmai acele notiuni pe care nu le mai studiaza”, explica profesoara.

Aceeasi problema este ridicata si de Carmen Banuta, profesor de fizica la Scoala nr. 170 „Geo Bogza” (Bucuresti). „Pana acum ceva vreme, predam la fizica «Ochiul» si «Urechea» inaintea lectiei cu acelasi nume de la biologie. In programa se spune clar ca trebuie sa avem o abordare interdisciplinara, noi incercam sa facem conexiuni, ele vii incearca sa-si dezvolte gandirea, dar ar fi ideal ca un copil sa studieze anumite notiuni de fizica, chimie, biologie si matematica, in acelasi timp, ca sa le poata aprofunda”, spune dascalul cu 25 de ani vechime in invatamant.

SOLUTII PENTRU O SCOALA IDEALA

Programa trebuie aerisita si manualele revizuite

Schimbarea manualelor prost facute si depasite s-ar numara si ea prin tre prioritatile reformei in educatie, potrivit dascalilor. „Nu avem manuale bune. Se intampla sa fie in ele capitole in plus, care nu se mai studiaza la clasa a VII-a, ci la a VIII-a, ceea ce-i deruteaza si pe copii, si pe parinti”, e de parere Aurelia Abaluta, directorul Scolii 170 din Capitala si profesoara de chimie.

Ea este adepta metodelor moderne, de lucru pe echipe, dar crede ca acestea se pot aplica doar in masura in care programa ar fi „aerisita”. „Imi ia o ora intreaga sa lucrez cu elevii pe grupe. Invata mai bine asa, pe grupuri omogene, de copii buni si mai slabuti, dar trebuie sa predau alte si alte lectii. Nu avem suficient timp”, adauga dascalul.

In plus, materia e greoaie, subliniaza aceasta. „Eu am notiuni pe care le predau elevilor mei la gimnaziu si pe care eu le-am invatat la facultate”, exemplifica Abaluta. „Potrivit materiei de acum, toti elevii ar trebui sa mearga la liceu cu 10, or nivelul copiilor e diferit”, o completeaza Carmen Banuta, profesoara de fizica.

„IESIREA SCOLII DIN MEDIOCRITATE”

Spiritul critic se preda la scoala

Singurul document de la noi in care sunt oarecum definite competentele in materie de stiinte exacte este raportul „Iesirea scolii din mediocritate” al Societatii Academice Romane (SAR), care prezinta si riscurile modificarii programei scolare. Asta, in timp ce reprezentantii Ministerului Educatiei promit o reforma completa a curriculei incepand cu anul scolar 2011-2012.

Corelarea cu piata muncii

„Se tot vorbeste acum despre decongestionarea programei scolare. Aceasta implica reducerea numarului de ore si discipline. O consecinta va fi micsorarea volumului de materie predata. Cum rezolvi insa lucrurile cand nu stii precis ce inseamna fiecare com petenta? A umbla la continutul manualelor inainte de a rezolva detalierea competentelor inseamna a pune caruta inaintea cailor”, puncteaza Cristian Hatu, coordonator SAR.

Potrivit raportului, pasii unei reforme eficiente ar trebui sa fie: detalierea competentelor- cheie, imbunatatirea continutului manualelor si apoi schimbarea metodelor de predare.

Abilitati pentru performanta

Astfel, se arata in raport, exista tari dezvoltate care si-au impus alte competente pe care sa le dobandeasca elevii, iar rezultatele sunt pe masura.

„Luam ca exemplu Finlanda, tara renumita pentru sistemul sau de inva tamant performant. La matematica, elevilor li se cere, la sfarsitul clasei a V-a, sa demonstreze o intelegere a conceptelor asociate cu matematica, sa stie sa descrie situatiile si fenomenele din lumea reala intr-un mod matematic, sa poata interpreta un text sau sa urmeze niste reguli”, subliniaza autorii raportului.

Asa se face ca, la sfarsitul clasei a VIII-a, lucrurile raman cat se poate de clare.

• Elevul finlandez trebuie sa reuseasca sa observe similitudini si regularitati in cadrul diferitelor evenimente, sa foloseasca diferiti operatori sau cuantificatori logici, sa poata traduce o problema simpla din limbajul obisnuit in cel matematic, sa-si faca un plan de rezolvare a problemelor: sa rezolve o problema si sa stie sa-i verifice corectitudinea rezultatului. La fizica, dupa clasa a VIII-a, elevii finlandezi trebuie sa stie sa lucreze singuri sau in echipa, sa realizeze o investigatie stiin tifica, sa pregateasca mici rapoarte de cercetare si sa poata face un experiment.

• In Marea Britanie, elevii au si alte abilitati pe care trebuie sa le deprinda la scoala. Una dintre acestea e legata de gandire si de procesul de invatare. Mai exact, copilul trebuie sa fie o persoana cu simt critic, sa poata gandi creativ sau sa aiba abilitati practice.
  
  
• In fine, in Canada, statele au autonomie in privinta stabilirii competentelor. In Ontario, de exemplu, elevii trebuie sa dobandeasca abilitati de gandire critica.

A INVATA SA INVETI

Metodele moderne de predare, refuzate in tara

Profesorul trebuie sa invete sa nu-i mai dea elevului peste mana daca se ridica in timpul orei pentru a arunca o hartie si sa-i permita sa-si aleaga colegul de banca. In acelasi timp, predarea trebuie sa se faca prin metode interactive, cu referiri permanente la alte discipline, iar vacantele trebuie „eliberate” de teme cu duiumul.

Aceasta este opinia specialistilor, potrivit carora elevii trebuie sa aiba competente pentru a invata sa invete. Aceasta e insa o alta abilitate pe care cei mici ar trebui sa o dobandeasca de la profesori. Iar pentru asta, cei de la catedra trebuie sa-si schimbe radical metodele de predare.

„Profesorii trebuie sa invete mai intai sa-i invete pe elevi. Intrebarea e cine va face traininguri cu dascalii, cat timp aceste metode noi sunt implementate la noi doar sporadic? E si aceasta o dis cutie”, arata Cristian Hatu, coordonator in cadrul Societatii Academice.

Proiect preluat in Europa

Solutia pentru formarea profesorilor a fost gasita chiar in urma cu doi ani de un grup de „temerari” din cadrul Uniunii Sindicatelor Libere din Invatamant (USLI) - Mehedinti.

Programul de perfectionare la distanta a cadrelor didactice de la ciclul primar, gimnazial si liceal in „Dimensiunile invatarii” nu a primit insa acreditarea Centrului de Formare a Personalului din Invatamantul Preuniversitar. A fost acreditat in schimb la nivel european, fiind evaluat cu 28 de puncte din maximum 40.

„Profesori din Spania, Italia, Polonia, Lituania si Turcia au accesat proiectul nostru si se formeaza. La noi nu s-a putut si nici macar nu ni s-a dat vreo explicatie pentru faptul ca a fost respins”, explica liderul USLI Mehedinti, Mihai Dima, unul dintre initiatorii proiectului.

Orgoliul nu are ce cauta la catedra

Ce invata profesorii prin acest program? „E vorba despre schimbarea mentalitatilor prin formarea continua a dascalilor. Aceasta schimbare presupune sa-i dezvatam pe dascali sa le dicteze elevilor zeci de pagini si sa-i invatam sa le predea intrun mod atractiv. Se pot aplica aceste metode la toate disciplinele. Se are in vedere inclusiv libertatea elevilor de a se misca in timpul orei, sa nu mai stea smirna in banca, asa cum se intampla acum. Daca vrea copilul sa stea azi langa alt coleg sa o poata face”, explica Mihai Dima.

In plus, profesorul trebuie sa mai invete ceva: „Orarul nu este pentru elev, ci doar pentru profesor. Vacantele copiilor trebuie respectate, nu cum inteleg unii sa dea mai multe exercitii ca tema decat a facut copilul in timpul unui semestru intreg”.

Si, ca profesionalizarea sa sa fie completa, dascalul mai are nevoie de inca o lectie. „Multi profesori sunt orgoliosi, invidiosi, ignoranti, iar copiii simt si, stand in preajma lor, deprind ce vad de la adulti. Aceste lucruri nu au ce cauta in scoala. Nu mai trebuie sa existe conceptia «profesorul e profesor, elevul - elev». Scoala e in slujba copiilor. Asta este adevarata reforma”, conchide sindicalistul.