In urma cu mai bine de un an, micul stat baltic cu 1,4 milioane de locuitori a adoptat moneda euro intr-un moment in care criza datoriilor europene evidentia punctele slabe ale monedei unice. La acea vreme, Slovacia, care avea deja un an vechime in eurozona, isi exprima nemultumirea ca a fost nevoita sa-i ajute pe greci.

Acum, economia Estoniei are cea mai rapida crestere din zona euro, consumatorii si intreprinderile platesc rate mai mici de dobanda, iar legaturile de afaceri cu Finlanda, principalul ei partener comercial, sunt tot mai stranse. "Tot mai multi producatori finlandezi cauta parteneri in Estonia, in conditiile in care lucrurile sunt acum mai transparente", spune Ermo Saks, proprietar al unei companii de productie audiovizuala in capitala Tallinn, unde costurile sunt cu 48 la suta mai mici decat in Finlanda.

La doar doua decenii dupa ce a iesit din fosta Uniune Sovietica, Estonia se simte mai in siguranta in clubul euro. "Pentru un stat mic si sarac de la periferie, care o are pe Rusia ca vecina, statutul de membru al nucleului european este inca foarte valoros, chiar daca zona euro este intr-o perioada de mare dificultate", spune Andres Kasekamp, profesor de stiinte politice la Universitatea Tartu.

Inainte de a se alatura zonei euro, Estonia a atins un nivel de probitate fiscala la care Grecia ar putea doar sa viseze, remarca Busienss Week. Economia Estoniei s-a contractat cu aproape o cincime in 2008 si 2009, dupa explozia bulei imobiliare, iar criza financiara globala a facut imposibila creditarea. Ca raspuns, guvernul a redus salariile din sectorul public cu 10 la suta, a marit impozitele, a luat mai multe dividente de la societatile de stat decat planuia si a inghetat contributiile la sistemul de pensii pentru a indeplini cerintele de deficit bugetar necesare intrarii in zona euro.

Pana la sfarsitul anului 2011, datoria publica masura 5,8 la suta din Produsul Intern Brut, adica cea mai scazuta rata din UE, iar bugetul de stat era chiar in surplus. In 2011, economia Estoniei a crescut cu circa 7,9 la suta fata de anul precedent: adoptarea monedei euro a amplificat nivelul de confort al partenerilor sai comerciali din UE, drept pentru care au importat mai mult din Estonia.

"Cel mai important lucru este ca am pus capat tuturor speculatiilor pe seama unei posibile devalorizari", spune Priit Perens, Chief Executive Officer la Swedbank AS, cel mai mare creditor din Estonia. Si tocmai ingrijorarile ca toate tarile baltice ar putea inregistra o devalorizare, a scazut increderea investitorilor, pentru o perioada lunga de timp. O devalorizare ar fi fost dezastruoasa, deoarece bancile din Estonia au inceput creditarea in euro inainte ca tara sa adopte oficial moneda comuna. Achitarea unor credite exprimate in euro, cu coroane devalorizate, ar fi insemnat o povara zdrobitoare pentru intreprinderi si populatie.

Cincizeci si sase la suta din cei 1,3 milioane de locuitori din Estonia, inca sustin adoptarea monedei unice, in timp ce 42 la suta regreta aceasta decizie, potrivit unui sondaj comandat de guvern in octombrie. Cei care sunt impotriva adoptarii invoca sacrificiile prin care au trecut pentru a beneficia de euro. "Nu vad pentru ce a trebuit sa adoptam euro. Costul aferent a fost prea mare comparativ cu beneficiile", e de parere un barbat de 30 de ani.

Nemultumirile s-ar putea inteti in urmatoarele doua luni, atunci cand Parlamentul estonian va ridica problema utilizarii fondurilor stranse la Fondul european de stabilitate financiara pentru a salva Grecia. Estonia a garantat deja doua miliarde de euro in imprumuturi EFSF, o suma importanta pentru un guvern al carui buget pe 2011 a fost de 6 miliarde de euro.